LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023, Art. 259 (6): „Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări”.
Redactarea disertațiilor
Definiție: Lucrarea de disertație este o cercetare științifică care trebuie să îndeplinească o serie de criterii specifice și să se bazeze pe un demers rațional de analiză a unor realități, evenimente, fapte, comportamente, texte, teorii, avand la bază una sau mai multe ipoteze de lucru.
Scop:
Scopul lucrării de disertație este de a verifica nivelul la care studenții care au finalizat cei doi ani de pregătire din cadrul studiilor masterale de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor au acumulat competențele necesare pentru o bună inserție pe piața muncii:
– Capacitatea de a dovedi cunoașterea și înțelegerea conceptelor, teoriilor, modelelor, abordărilor specifice temei lucrării de finalizare a studiilor;
– Capacitatea de a colecta, analiza, sintetiza și prezenta critic, logic, coerent informații și date provenind din literatura de specialitate sau practica specifică domeniului analizat;
– Capacitatea de a contribui de o manieră originală la domeniul cunoașterii;
– Capacitatea de a elabora și redacta o lucrare științifică.
Alegerea temei:
– Studentul, în colaborare cu profesorul coordonator, va propune o temă de cercetare din domeniul în care se încadrează programul de master.
– Tema pentru lucrarea de disertație se alege până, cel târziu, în semestrul al III-lea, conform calendarului stabilit de către Consiliul facultății.
– Tema disertației se aprobă de către conducerea facultății.
– Conducătorul de disertație poate fi oricare dintre cadrele didactice titulare ale programului respectiv de studii universitare de master.
Cerințe ale lucrării de disertație:
Disertația trebuie să satisfacă următoarele cerințe:
- a) să demonstreze cunoașterea științifică avansată a temei abordate;
- b) să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluționarea temei;
- c) să propună modalități de validare științifică a acestora.
Lucrarea va conține în mod obligatoriu:
– Stadiul cercetării în domeniu, cu trimiteri la lucrări de referință din literatura internațională și cea națională și cu scoaterea în evidență a noutăților.
– O serie de ipoteze care să poată fi supuse validării prin metode științifice riguroase.
– Elemente de cercetare calitativă și/sau cantitativă care să ateste nivelul de cunoștințe și abilități acumulate/deprinse după cei doi ani de studiu și să conducă la testarea ipotezelor de cercetare.
– Concluzii care să scoată în evidență rezultatelor originale ale cercetării, modul în care au fost validate ipotezele de lucru, eventualele lipsuri și direcții posibile de cercetare ce derivă din studiul realizat.
– O bibliografie care să înglobeze toate lucrările la care s-a făcut referire pe parcursul cercetării, sortată în ordine alfabetică, după formatul de citare MLA, APA sau ISO 690 (regăsite în Google Scholar)
Recomandări privind structura:
Este de recomandat ca structura lucrării să fie următoarea:
– Coperta exterioară a lucrării
– Coperta interioară a lucrării
– Cuprinsul
– Introducerea
– Stadiul cunoașterii în domeniu/ recapitularea literaturii consultate pentru realizarea suportului teoretic al lucrării
– Prezentarea metodologiei cercetării, a părții aplicative/practicii/studiului de caz și a rezultatelor obținute.
– Concluziile și recomandările
– Referințele bibliografice
– Anexele (element facultativ)
– Declarația de Originalitate.
Recomandări privind conținutul:
Coperta interioară va conține titlul lucrării, gradul didactic, numele și prenumele coordonatorului științific și numele și prenumele absolventului.
În cuprinsul lucrării de finalizare se vor menționa paginile la care se regăsesc capitolele și subcapitolele lucrării (inclusiv Introducerea, Concluziile și recomandările, Referințele bibliografice și Anexele). Fiecare capitol va începe pe pagină nouă.
În Introducere se pot preciza următoarele: – importanța temei și motivația realizării cercetării; – scopul și obiectivele cercetării, rezultatele preconizate și relevanța; – o scurtă prezentare a lucrării.
În această secțiune autorul face precizări cu privire la: motivele pentru care a decis să abordeze o astfel de temă; ipotezele analitice de la care a pornit; obiectivele de cercetare pe care și le-a propus, metodologia analitică sau narativă folosită, principalele aspecte metodologice și structurale aferente lucrării. Introducerea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: care este problema economică studiată, de ce este importantă și pentru cine prezintă interes? În cadrul introducerii se prezintă, de asemenea, rezultate asupra cărora exista deja un consens în literatura de specialitate. Foarte importantă este prezentarea în introducere a modului în care se raportează propriile rezultate la cele obținute în alte studii de specialitate: dacă sunt conforme sau dacă diferă etc. Tot aici pot fi menționate persoanele care au contribuit direct sau indirect la realizarea cercetării. Tot în introducere pot fi evidențiate elementele de originalitate ale lucrării, se poate face referire succint la modul de investigare a problematicii cercetate și se poate realiza și o scurta trecere în revistă a conținutului secțiunilor următoare.
Stadiul cunoașterii în domeniu (care poate fi prezentat în cadrul unui capitol distinct sau în cadrul fiecărui capitol, după caz, realizându-se subcapitole distincte) reprezintă o sinteză a literaturii de specialitate din domeniul temei lucrării. În această secțiune a lucrării autorul trebuie să realizeze o prezentare critică a literaturii de specialitate prin evidențierea altor cercetări care au fost întreprinse în domeniul de interes și expunerea principalelor puncte de vedere/ abordări/ teorii ale unor autori consacrați în domeniul cercetat. Prin realizarea stadiului cunoașterii, studentul va arăta că are cunoștințe cu privire la studiile realizate până în prezent cu privire la tema abordată în lucrare. Prezentarea trebuie să fie sintetică și să se refere la cel puțin 4-5 studii relevante pentru problema studiata. Pentru identificarea referințelor relevante se recomandă utilizarea bazelor de referinte, cum ar fi JStor, ProQuest, Science Direct, Elsevier sau a colecțiilor de working papers, cum ar fi NBER, REPEC, SSRN. Se recomandă a se avea în vedere o selecție echilibrată a contribuțiilor (literatură teoretică vs. literatură empirică, literatură recentă vs. literatură consacrată, literatură autohtonă vs. literatură străină). Literatura consultată exprimă măsura documentării temei cercetate și este fundamentul pentru partea aplicativă a acesteia. Prezentarea stadiului cunoașterii trebuie realizată într-o manieră critică, comentându-se relevanța, nivelul valoric, avantajele și limitele studiilor citate. Nu se recomanda includerea ca referinte a articolelor din publicatii neacademice, cum ar fi ziare si reviste de popularizare, chiar daca tematica acestora este economica sau financiara.
Prezentarea metodologiei cercetării, a părții aplicative/practicii/studiului de caz și a rezultatelor obținute (unul sau mai multe capitole, cu subcapitolele aferente) reprezintă contribuția proprie a autorului lucrării de finalizare a studiilor și constituie partea principală a lucrării. Această parte presupune stabilirea ipotezelor de cercetare, ca răspunsuri la problema cercetată, identificarea celor mai adecvate instrumente (analiză de documente, studiu de caz, interviu, focus-grup, chestionar, analiză secundară de date etc.) pentru testarea ipotezelor, precum și justificarea alegerilor făcute pentru acele instrumente de cercetare. Tot în această secțiune pot fi făcute precizări cu privire la sursa datelor, modul de colectare a datelor etc., dar și limitările metodelor de cercetare alese. Se recomandă așadar să conțină următoarele elemente: – metodologia cercetării (studentul va prezenta ce metodologie va folosi în vederea realizării studiului) – modul de constituire a bazei de date (studentul va preciza ce date va folosi în realizarea studiului de caz în cazul în care se face un studiu de caz ce se bazează pe analiza datelor). Ca date ce pot fi prezentate în cadrul acestei părți menționăm: datele din situațiile financiar-fiscale ale entităților, date referitoare la indicatori macroeconomici, cursuri de schimb, cotații bursiere, date pe baza cărora se poate face o analiză a unor piețe etc. – analiza datelor și interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării metodologiei propuse de student (pot fi realizate aici comparații cu rezultatele altor cercetări prezentate în partea teoretică a lucrării) – concluzii, comentarii, observații și puncte de vedere personale cu privire la rezultatele studiului realizat.
Concluzii și recomandări reprezintă partea finală a unei lucrări de cercetare și au rolul de a trece din nou în revistă principalele aspecte tratate/discutate, oferind un răspuns la problema supusă spre cercetare în introducere. În această ultimă secțiune se face referire la aplicativitatea rezultatelor, limitele cercetării și posibilele direcții viitoare de cercetare sau la recomandările formulate. Această parte este de asemenea importantă, ea concluzionând rezultatul cercetării și analizei efectuate de student. Concluziile și recomandările trebuie să fie relevante, să vină ca urmare a analizei arătate în lucrare și să fie însoțite de argumente pertinente.
Referințele bibliografice vor conține resursele bibliografice folosite de absolvent în scopul realizării lucrării. Reprezintă lista lucrărilor care au fost citate în conținutul disertației, dar și lucrări citite din care nu s-a citat, ordonate în ordine alfabetică. Se recomandă gruparea bibliografiei pe categorii de surse: izvoare, literatură teoretică, literatură empirică, legislație, website-uri etc.
Anexele pot conține tabele, grafice, listing-uri ale programelor, demonstrații mai elaborate ale unor formule folosite pe parcursul lucrării, figuri, scheme, documente financiare completate, imagini, hărți etc. În cazul lucrărilor care presupun prelucrări ale datelor prin diferite programe informatice, se recomandă să se prezinte în anexe diferite situații intermediare, urmând ca în cadrul capitolelor să se includă doar elementele centralizatoare ce sunt relevante pentru analiza realizată. Succesiunea capitolelor (și a subcapitolelor acestora) trebuie să urmeze o logică a prezentării informațiilor.
Acest ghid de bune practici în elaborarea lucrării de diseratație are la bază cerințele și reglementările în domeniu, respectiv: Legea Educației naționale (Legea nr. 1/2011) și Regulamentul privind activitatea profesională a studenților ciclul de studii universitare de master.
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023, Art. 259 (6): „Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări”.
Bibliografie:
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea “Al I. Cuza” Iași, Ghid pentru elaborarea lucrării de disertație, disponibil la adresa: http://portal.feaa.uaic.ro/definitivare/disertatie/Documents/Ghid%20pt%20elaborarea%20lucrarii%20de%20DISERTATIE-FEAA%20UAIC.pdf
Alte ghiduri de realizare a lucrărilor de disertație:
Universitatea Româno-Americană, Facultatea de Informatică Managerială,
Ghid de elaborare a lucrării de disertație 2019-2020, disponibil la adresa: http://web.rau.ro/mymaster/disertatie/sesiune-actuala/ie-ghid.pdf
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Chimie,
Ghid de elaborare a lucrării de disertație 2017, disponibil la adresa: https://www.chem.uaic.ro/files/File/2016-2017/ghiduri-licenta-disertatie/ghid-elaborare-lucrare-disertatie-v2-s.pdf
