LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023, Art. 259 (6): „Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări”.

Generalități

„Elaborarea lucrării metodico-stiințifice este o probă menită să pună în evidenţă capacitatea candidatului de a evalua şi a valorifica experienţa didactică acumulată la catedră, de a investiga, folosind adecvat metodologia cercetării pedagogice, fenomenele educaţionale şi de a identifica astfel factorii, sensurile şi modalitățile de ameliorare/ inovare/ dezvoltare a procesului educaţional. Elaborarea lucrării trebuie să releve preocuparea candidatului de a-şi actualiza sistematic cunoștințele de specialitate şi psihopedagogice, de a analiza şi a evalua critic diferitele abordări privind didactica specialității”. [1]

Lucrarea metodico-ştiintifică se elaborează în perioada cuprinsă între data de 15 februarie a anului şcolar în care se susţine colocviul de admitere şi data de 31 august a anului şcolar următor. [1]

Lucrarea metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I trebuie să pună în evidenţă contribuţiile candidatului la perfecţionarea activităţii instructive-educative, cercetări acţiune privind procesul didactic care să prezinte aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condiţiile concrete în care se desfăşoară acţiunea educaţională, extinderea unor modele de bune practice în procesul formării personalităţii elevilor.

În elaborarea lucrării metodico-ştiinţifice, responsabilitatea revine candidatului, acesta având obligaţia de a „colabora cu profesorul – conducător pe toată durata elaborării lucrării, potrivit unui program stabilit de comun acord ” (art. 67, alin 6). De asemenea, răspunderea pentru conţinutul şi calitatea lucrării metodico-ştiinţifice, precum şi pentru respectarea normelor juridice şi deontologice privind creaţia ştiinţifică şi drepturile de autor, revine candidatului şi conducătorului ştiinţific.

Structura şi conţinutul lucrării

Criterii/exigenţe minimale în întocmirea lucrării

 Introducerea

De regulă, are o dimensiune cuprinsă între 2-5 pagini, în care autorul prezintă, în general, motivaţia temei, importanţa şi actualitatea temei, structura acesteia.

În Motivaţia alegerii temei, trebuie menţionate diverse aspecte precum: necesitatea tratării temei, dificultăţile teoretice şi practice ale acesteia, valoarea aplicativă pe care o poate avea, clarificările elaborate de alţi autori, aspectele particulare care pot fi nuanţate. [2]

Motivaţia poate face referiri şi la noutatea şi actualitatea temei, la modul în care aceasta este tratată concret în lucrare, în raport cu alte direcţii prezentate de literatura de specialitate.

Tot în Introducere, autorul poate prezenta, pe scurt, structura lucrării, pe capitole şi subcapitole, bibliografie şi anexe.

 Partea teoretică

În general, partea teoretică a lucrării constituie fundamentul pe care se clădeşte partea practică, experimentală. Ea este constituită din 2-3 capitole, în care sunt prezentate, explicate aspectele teoretice esenţiale privind tema care constituie obiectul lucrării. Prezentăm câteva exigenţe formale legate de întocmirea părţii teoretice a lucrării [3]:

 – Tema şi subtemele abordate să fie plasate în actualitatea teoretică şi practică, în plan ştiinţific, psihopedagogic, metodic;

– Tema să fie delimitată cu rigurozitate şi precizie, alegând doar anumite aspecte care se dovedesc actuale şi, mai ales deficitare, ca rezolvare metodică, în contextul aplicării reformei învăţământului;

-Să fie precizată corect baza informativă, documentară a temei, apelând la lucrări de actualitate (volume, studii, articole, materiale de referinţă), realizând totodată un echilibru între bibliografia ştiinţifică, psihopedagogică şi metodică;

– Să fie utilizată şi respectată ţinuta ştiinţifică în utilizarea, indicarea surselor bibliografice, în text şi în final (citarea corectă şi completă, precizarea indicilor bibliografici, alcătuirea listei bibliografice);

– Să fie utilizate adecvat conceptele ştiinţifice, psihopedagogice, în sensul lor actualizat, ca dovadă a stadiului informării continue;

– Să fie exprimate poziţii critice, argumentate cu date din practica verificată, faţă de opinii semnalate în bibliografia consultată, ca un indicator al contribuţiei personale aduse în temă.

La criteriile menţionate anterior, mai putem adăuga şi altele:

– Capitolele teoretice să fie astfel structurate şi ordonate, încât să surprindă aspectele cele mai importante ale temei, de la cele generale (capitolul I) până la cele concrete, particulare (capitolele următoare);

– Să fie explicate în primul rând conceptele – cheie ale temei respective, regăsibile, de obicei, şi în titlul lucrării;

– Să se realizeze o selecţie şi să se insiste pe acele aspecte teoretice ale temei, care vor fi abordate din punct de vedere experimental în partea a doua a lucrării;

– Să fie utilizate, acolo unde este cazul, diferite reprezentări grafice (figuri, scheme, tabele), pentru o mai bună sintetizare şi esenţializare a aspectelor teoretice prezentate;

– Partea teoretică poate fi încheiat printr-un set de concluzii care să aibă în vedere aspectele esenţiale prezentate.

 Partea practică, experimentală

Cercetările pedagogice presupun parcurgerea unor etape, a unor secvenţe, care, înlănţuite, dau structura unui algoritm, fără stricteţea şi rigiditatea acestuia, însă. Dimpotrivă, demersurile întreprinse în cercetările pedagogice se caracterizează prin flexibilitate, prin posibilitatea adaptării acţiunilor la condiţiile concrete şi la modificările care apar pe parcurs, prin manifestarea originalităţii şi creativităţii cercetătorului.

În general, o cercetare pedagogică parcurge următoarele secvenţe, etape [3]:

  1. Delimitarea temei/ problemei de cercetat

a.1. sesizarea/ identificarea unei teme/ probleme demne de cercetat şi stabilirea domeniului în care se încadrează;

a.2. formularea clară a problemei de cercetat

a.3. informarea şi documentarea asupra problemei de cercetat.

  1. Proiectarea activităţii de cercetare

b.1. stabilirea scopului şi a obiectivelor cercetării

b.2. formularea ipotezelor cercetării

b.3. elaborarea unui proiect al cercetării unitar şi coerent

c Organizarea şi desfăşurarea cercetării pedagogice – presupune aplicarea în practică a proiectului cercetării, respectiv realizarea de demersuri în scopul verificării ipotezei, precum şi înregistrarea; colectarea de date şi rezultate.

  1. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute
  2. Elaborarea concluziilor finale ale cercetării
  3. Valorificarea cercetării
  4. Introducerea/ difuziunea experienţei dobândite, a noului în practica educativă.

 

LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023, Art. 259 (6): „Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări științifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări”.

Bibliografie

[1] Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar (Anexa la OM Nr. 5720 / 20.10.2009)

[2] Mogonea F.-R. (coord.) (2013), Ghid metodologic de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I, Universitatea din Craiova, Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic, disponibil la adresa:

https://www.ucv.ro/pdf/invatamant/educatie/grade_didactice/2018/Gradul_I/Ghid_metodologic_de_elaborare_lucrari_metodico_stiintifice_grd_I_seria_2018-2020.pdf

[3] Joiţa, E. (2000), Management educaţional. Profesorul manager – roluri şi metodologie, Iaşi: Editura Polirom, p. 198

[4] Bocoş, M. (2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, pp. 18-19

Alte ghiduri de realizare a Lucrărilor metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I:

Ghid de elaborare, redactare și susținere a lucrării metodico-științifice de gradul I în învățământul preuniversitar, Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan Cel Mare”, Suceava, disponibil la adreasa: http://litere.usv.ro/public_pdf/perfectionare/flsc_usv_ghid-redactare_grad%20I.pdf

Ghid metodologic de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I, Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, Facultatea De Ştiinţe și Litere,

Departamentul Pentru Pregătirea Personalului Didactic, disponibil la adresa: http://old.upm.ro/facultati_departamente/grade_didactice/D2014/Ghid%20Gradul%20I.%20UPM.pdf