Description
Rolul matematicii în dezvoltarea gândirii logice
Lector univ. dr. ANAMARIA POPESCU, Universitatea din Petroșani
Abstract: THE ROLE OF MATHEMATICS IN THE DEVELOPMENT OF LOGICAL THINKING.
Thinking is defined as the cognitive process of the central island in reflecting the reality that, by abstracting and generalizing coordinated mental actions, extracts and processes information about categorical and determinant relationships in the form of concepts, judgments, and reasoning.
In order to expand his understanding of phenomena that are within his marginalized senses, man uses – along with other ways of knowing – the knowledge of mathematics.
Problems of mathematics are closely linked by enrolling them in practice, but also by solving them. Mathematical knowledge has a special contribution to the development of logic and logical creation, to the development of the receptivity of pupils in the primary cycle. By learning mathematics, a series of attitudes are created: to use personally and actively, to use analogies, to analyze a problem and to decompose it into simple problems, as well as a series of math skills: the ability to selectively perceive, the ability to move from the differential to the whole or vice versa, the plurivalent of thinking, the ability to put a concentrated effort.
Keywords: mathematical education, logical thinking, education, intellectual development
1. Introducere.
Viața constituie un permanent furnizor de probleme întrucât în activitatea practică și teoretică a omului se ivesc în mod frecvent probleme. De aceea gândirea este în continuu solicitată și confruntată cu probleme de cele mai variate ce se cer a fi rezolvate.
Ritmul alert al rezolvării competiției în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede și bine. Matematica contribuie, în foarte mare măsură, la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de receptivitate, al raționamentului etc.
Alexandru Roșca spunea că ,,principala componentă a gândirii creatoare este flexibilitatea prin care se înțelege modificarea rapidă a gândirii când situația o cere, restructurarea cu ușurință a vechilor legături corticale în conformitate cu cerințele noii situații, pe bază de analiză și sinteză, realizarea transferului în rezolvarea problemelor” (Roșca, 1967).
În prezent se susține tot mai mult că stâlpul de bază al culturii moderne îl constituie matematica, că indiferent de domeniul în care activează, omul nostru modern trebuie să posede o bună pregătire matematică pentru a putea soluționa multiplele și variatele probleme ale vieții. Se știe că gândirea se dezvoltă în mare măsură prin matematică și că ea a stat întotdeauna la baza dezvoltării constituind impulsul dinamicii sociale. Lumea de azi are nevoie de gândire, critică, divergență, gândire originală și creatoare.
În perioada actuală, omenirea traversează o revoluție științific-tehnică, ca urmare a exploziei științei și tehnicii, care modifică vertiginos modul și mijloacele noastre de viață cotidiană, punându- ne în față unei multitudini de obiecte și instrumente, mașini, instalații tehnice, de mijloace și forme de energie și de transmitere de energie și a informației.
Epoca contemporană are nevoie de inteligență creatoare, de oameni cu gândire independentă, creativă. Jean Piaget menționează că „în societatea contemporană însăși condiția de existență a omului se concentrează tot mai mult către inteligență și creativitate, adică inteligența activă”.
