Redactarea referatelor
Demersul științific trebuie să demonstreze cunoașterea științifică a domeniului vizat, să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluționarea temei de cercetare, precum și modalități de validare științifică a acestora, la nivelul de complexitate și cu gradul de autonomie specifice ciclului educațional. Finalitatea demersului științific este reprezentată de o lucrare supusă validării rezultatelor cercetării științifice întreprinse și care se elaborează conform cerințelor stabilite de către un coordonator sau îndrumător, în funcție de specificul acesteia.
REFERAT, referate, s. n. Un referat este o compunere argumentativă, redactată după normele de conținut și de stil academice, care indică măsura în care autorul a întreprins o cercetare temeinică pe o problemă foarte punctuală, fie oferind un răspuns propriu la această problemă, fie aducând argumente în plus pentru un răspuns deja oferit – Din germ. Referat.
Lungimea referatului va cuprinde între 5-10 pagini (20.000-30.000 cuvinte) și se va sprijini în mod obligatoriu pe referințe bibliografice, literatura consultată exprimând măsura documentării în legătură cu problema cercetată.
Lucrarea va avea un titlu, urmat de prenumele și numele studentului, specializarea/secția și anul de studiu. Va fi structurată în trei părți: introducere, corpul lucrării și concluzie.
Introducerea va parcurge următoarele etape:
- precizarea motivației demersului științific;
- precizarea problematicii/perspectivei generale asupra subiectului;
- decuparea obiectului lucrării din câmpul problematic ales și precizarea sensului pe care obiectul în cauză îl capătă în cadrul perspectivei generale (enunțarea tezei);
- explicarea perspectivei teoretice și identificarea instrumentelor metodologice de tratare a subiectului și de construcție a obiectului lucrării.
Corpul lucrării va expune direcțiile de bază ale argumentației. Va trebui să oglindească progresia gândirii, fiecare parte având același grad de interes. Corpul argumentativ al narațiunii se va putea exprima într-una din următoarele dimensiuni:
– un plan dialectic: teză (prezentare a unui model explicativ), antiteză (critică sau respingerea construcției precedente), sinteză (propunere de depășire);
– un plan progresiv: fapte și întrebări (contextul spațio-temporal, problematizarea) și analiză (mecanisme, factori, consecințe).
Concluzia nu va reprezenta o reluare succintă a etapei anterioare, ci va încerca să ofere o nouă perspectivă, relevantă pentru criteriile formulate în planul didactic și concretizabilă argumentativ în plan progresiv (concluzia leagă planul didactic de cel propriu).
