Materiale nanoporoase cu aplicaţii în uscarea şi purificarea gazelor

Nanometrul (nm) reprezintă 10^-9m şi pentru comparaţie, un fir de păr uman are cca 80.000 nm în grosime, o globulă roşie are dimensiunea cca 7.000 nm iar molecula de apă are diametrul de cca 0,3 nm. Domeniul nanometric, 100 nm – 0,2 nm, solicită un interes deosebit deoarece la această scală proprietăţile materialelor pot fi foarte diferite de cele manifestate la scală mare. Nanotehnologia reprezintă înţelegerea şi controlul materiei la dimensiuni de aproximativ 1-100 nm, unde fenomene unice fac posibile aplicaţii noi. Conţinutul ştiinţei, ingineriei şi tehnologiei la nanoscală, nanotehnologia, reprezintă vizualizarea, măsurarea, modelarea şi manipularea materiei la acest nivel ceea ce conduce la noi tehnologii care influenţeaza efectiv toate ramurile economiei actuale. La acest nivel proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale materialelor diferă fundamental şi modalităţi valoroase de exploatare faţă de proprietăţile individuale ale atomilor şi moleculelor sau ale materiei la dimensiuni mari.

Description

Exemplu de structură pentru o lucrare de licență cu titlul:

Materiale nanoporoase cu aplicaţii în uscarea şi purificarea gazelor

CAP.I. INTRODUCERE
I.1. Definiţii
CAP.II. Clasificarea materialelor nanoporoase
II.1. Materiale microporoase
II.2.1. Structura zeoliţilor cu aplicaţii industriale
II.2. Materiale mezoporoase
CAP.III. ASPECTE TEORETICE ALE ADSORBŢIEI PE ZEOLIŢI
III. Adsorbţia gazelor şi vaporilor
III.1.1. Echilibrul adsorbţiei gazelor şi vaporilor pe zeoliţi
III.2. Energetica adsorbţiei
III.2.1. Căldura de adsorbţie
CAP.IV. APLICAŢII INDUSTRIALE ALE ZEOLIŢILOR ÎN PROCESE BAZATE PE ADSORBŢIE
IV.1. Aspecte generale
IV.2. Cicluri de adsorbţie
IV.2.1. Cicluri de adsorbţie bazate pe variaţia temperaturii
IV.2.2. Cicluri de adsorbţie bazate pe variaţia presiunii
IV.2.3. Cicluri de adsorbţie bazate pe reducerea presiunii parţiale
IV.2.4. Cicluri de adsorbţie bazate pe deplasarea adsorbatului
IV.3. Adsorbanţi zeolitici industriali
CAP.V. USCAREA FLUIDELOR
V.1. Uscarea gazelor
V.1.1. Uscarea aerului
V.1.2. Uscarea gazelor naturale
V.1.3. Uscarea gazelor de cracare
CAP.VI. PURIFICAREA GAZELOR
VI.1. Purificarea aerului
VI.2. Purificarea hidrogenului
VI.3. Purificarea gazului natural
VI.4. Purificarea gazelor inerte
VI.5. Concluzii
BIBLIOGRAFIE:

Atenție! Pentru structura lucrării de licență pe care urmează s-o realizați trebuie să mergeți la consultații și să obțineți în urma discuțiilor cu profesorul coordonator planul de urmat. Recomandările acestuia sunt de o importanță deosebită pentru realizarea unei lucrări apreciate. Succes!