Specificul tehnologiei culturii grâului pe solurile acide grele de la Albota

Prin conținutul său bogat în proteine (7-22%), amidon (65-70% ), zaharuri, lipide (2- 4%), vitamine (E, B, PP, K, H), fosfor, potasiu, magneziu, fier şi fluor, grâul constituie cea mai importantă cereală din lume.
Cultivat în peste 45 de țări, asigură din consumul mondial hrana pentru 35-50% din populaţia globului ( Ceapoiu, 1984 ), iar împreună cu celelalte cereale circa 55% din proteine, 15% din lipide, 70% din glucide şi 50-55% din consumul total de calorii.
Produsul său principal – pâinea – este alimentul care satisface cel mai bine cerinţele omului în principii nutritive. În afară de pâine şi diferite produse de patiserie, grâul mai este utilizat şi la fabricarea alcoolului, amidonului, dextrinei şi glucozei.
Târâţele de grâu prin conţinutul ridicat în hidraţi de carbon (40-45% ) şi proteină brută (14-15% ), constituie un nutreţ valoros pentru hrana animalelor.
Paiele de grâu, folosite ca aşternut şi hrană pentru animale furnizează cel mai bun îngrăşământ, gunoiul de grajd şi, în acelaşi timp, constituie o valoroasă materie primă pentru producerea celulozei necesară fabricării hârtiei.

Description

Exemplu de structură pentru o lucrare de licență cu titlul:

Specificul tehnologiei culturii grâului pe solurile acide grele de la Albota

Capitolul I – Importanţa culturii grâului
1.1. Tendinţe actuale în cultura grâului
1.2. Condiţii de experimentare
1.3. Aşezarea geografica a câmpului experimental
1.4. Caracterizarea pedologică şi agrochimică a solului
1.4.1. Solul brun luvic
1.5. Caracterizarea climatica a zonei
1.5.1. Regimul termic
1.5.2. Temperaturi absolute

Capitolul 2 – Particularităţile biologice ale grâului şi structura de soiuri
2.1. Particularităţile biologice
2.1.1. Repausul seminal
2.1.2. Germinarea
2.1.3. Răsărirea
2.1.4. Înrădăcinarea
2.1.5. Înfrăţirea
2.1.6. Calirea
2.1.7. Apariţia paiului
2.1.8. Înspicarea
2.1.9. Înflorirea şi fecundaţia
2.1.10. Formarea şi coacerea bobului
2.2. Elemente de productivitate ale grâului
2.3. Soiurile de grâu şi structura acestora pe solurile acide
2.3.1. FLAMURA 85
2.3.2. DROPIA
2.3.3. TRIVALE
2.3.4. FUNDULEA – 4
2.3.5. ALBOTA

Capitolul 3 – Tehnologia culturii grâului
3.1. Structura de cultură, asolamente şi rotaţii
3.2. Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor
3.2.1. Calcarizarea solurilor acide
3.2.2. Fertilizarea organică
3.2.3. Fertilizarea cu îngrăşăminte minerale
3.2.4. Fertilizarea cu microelemente
3.3. Deficienţe de nutriţie la grâu
3.4. Sistemul integrat sol-plantâ-îngrăşământ

Capitolul 4 – Lucrările solului
4.1. Lucrările de bază
4.1.1. Lucrările de pregătire a terenului în vederere semănatului
4.1.2. Lucrări ameliorative pe solurile acide
4.2. Sămânţa şi semănatul
4.3. Lucrările de îngrijire la grâu
4.3.1. Lucrări agrotehnice de îngrijire
4.3.2. Combaterea buruienilor
4.3.3. Bolile grâului şi combaterea lor
4.3.4. Dăunătorii grâului şi combaterea lor
4.4. Sporirea calităţii grâului

Capitolul 5 – Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea grâului
5.1. Recoltarea grâului
5.2. Condiţionarea, uscarea şi păstrarea grâului
5.2.1. Condiţionarea grâului
5.2.2. Uscarea grâului
5.2.3. Solarizarea
5.2.4. Sortarea seminţelor
5.2.5. Păstrarea seminţelor

Capitolul 6 – Producerea de sămânţă la grâu
6.1. Metoda şi tehnica producerii de sămânţa la grâu
6.1.1. Alegerea plantelor tipice soiului
6.1.2. Studiul descendenţelor în câmpul de menţinere
6.1.3. Producerea seminţei de PB I
6.1.4. Producerea de sămânţa PB II
6.1.5. Producerea seminţei certificată
6.2. Tehnologia producerii de sămânţă la grâul de toamnă

Capitolul 7 – Concluzii

Bibliografie

Atenție! Pentru structura lucrării de licență pe care urmează s-o realizați trebuie să mergeți la consultații și să obțineți în urma discuțiilor cu profesorul coordonator planul de urmat. Recomandările acestuia sunt de o importanță deosebită pentru realizarea unei lucrări apreciate. Succes!