Preacinstirea Maicii Domnului oglindită în textele liturgice

În ortodoxie cultul Maicii Domnului ocupă o parte însemnată. Ea este ridicată de Dumnezeu prin har, deasupra oricărei alte făpturi. Biserica îi aduce cultul de supravenerare care este deosebit de cultul de adorare cuvenit exclusiv lui Dumnezeu. Maica Domnului a fost aleasă să slujească lui Dumnezeu ca mamă în întruparea Fiului Său pentru mântuirea lumii. Credincioșii au o mare recunoștință faţă de Fecioara Maria, pentru că ea „în numele tuturor oamenilor a răspuns afirmativ la inițiativa dumnezeiască de mântuire şi pentru că ea prin rugă necurmată, neîncetat mijloceşte la Fiul Său pentru dăruirea către toţi a harului mântuitor şi a tot ajutorului dumnezeiesc”.
Părintele Stăniloae, într-unul din articolele sale ne prezintă înțelesul profund al Maicii Domnului în iconomia mântuirii, citându-l pe Teofan al Niceei, care afirmă că „toate darurile sau revărsat din omenitatea lui Hristos, întâi în Maica Sa şi din aceasta în noi” şi cu toate acestea „Maica Domnului nu întrerupe contactul direct al oamenilor cu Hristos”. Maica Domnului are cel mai deplin har „e mai plină decât oricine de energie dumnezeiască. E mai mult în Hristos sau are pe Hristos mai mult în ea.
Maica Domnului este un izvor de energie dumnezeiască în mod direct, şi prin ea noi am dat lui Dumnezeu Cuvântul omenitate”.