Monografia comunei Recea. Județul Maramureș

Descriere

Monografia comunei Recea. Județul Maramureș

Pentru structura lucrării metodico-științifice de Gradul I pe care urmează să o realizați, este necesar să participați la consultații și, în urma discuțiilor cu profesorul coordonator, să stabiliți planul de lucru. Recomandările acestuia sunt esențiale pentru realizarea unei lucrări apreciate. 

Dacă nu reușiți să întocmiți planul lucrării și nici coordonatorul nu vă ajută, vă oferim gratuit ajutor pentru realizarea acestuia.

Informațiile diseminate prin intermediul documentare.eu au rol exclusiv de bibliografie și sursă de documentare și informare, în vederea redactării propriei lucrări științifice.

Cuvinte cheie: pedagogie, lucrare metodico-științifică de Gradul I, lucrări de grad neplagiate, lucrări de grad gratis, lucrări metodico-științifice de Gradul I pentru documentare, lucrare de gradul I, lucrare metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I.

Exemplu de structură pentru o lucrare metodico-științifică de Gradul I cu titlul: 

Monografia comunei Recea. Județul Maramureș

Conținut inspirațional pentru redactarea propriei lucrări metodico-științifice de Gradul I cu titlul:

Monografia comunei Recea. Județul Maramureș

Monografia comunei Recea. Județul Maramureș

Meta-descriere: Monografia comunei Recea din județul Maramureș prezintă cadrul geografic, evoluția istorică, populația, economia, educația și identitatea culturală a localităților Recea, Săsar, Mocira, Lăpușel și Bozânta Mică.

Cuvinte-cheie: Recea Maramureș, monografia comunei Recea, Săsar, Mocira, Lăpușel, Bozânta Mică, istoria comunei Recea, Maramureș, Baia Mare.

Rezumat

Comuna Recea reprezintă una dintre unitățile administrativ-teritoriale situate în imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, dezvoltarea sa contemporană fiind determinată atât de caracteristicile istorice ale așezărilor componente, cât și de integrarea progresivă în spațiul economic și urban periurban al reședinței județului Maramureș. Comuna este alcătuită din cinci sate: Recea, Săsar, Mocira, Lăpușel și Bozânta Mică. Studiul de față are caracter monografic și urmărește principalele coordonate geografice, istorice, demografice, economice și culturale ale comunei. Analiza izvoarelor documentare arată că teritoriul prezintă o continuitate istorică semnificativă, cea mai veche atestare dintre satele actualei comune aparținând Săsarului, menționat documentar în anul 1327. Poziția geografică favorabilă, apropierea de Baia Mare și accesul la infrastructura majoră de transport au contribuit în ultimele decenii la transformarea comunei dintr-un spațiu preponderent rural într-o zonă cu funcții rezidențiale, economice și industriale tot mai diversificate.

1. Introducere

Monografia unei localități urmărește reconstituirea unei comunități prin corelarea geografiei, istoriei, populației, economiei și culturii sale. În cazul comunei Recea, o asemenea abordare este cu atât mai relevantă cu cât teritoriul se află la contactul dintre mediul rural tradițional și aria de influență directă a municipiului Baia Mare.

Comuna cuprinde satele Recea, reședința administrativă, Săsar, Mocira, Lăpușel și Bozânta Mică. Potrivit administrației locale, teritoriul se află în Depresiunea Baia Mare, în apropierea confluenței sistemelor hidrografice Lăpuș–Săsar–Someș, la aproximativ 5 km de municipiul Baia Mare. Comuna este traversată de DN1C, parte a traseului european E58, ceea ce îi conferă o accesibilitate ridicată și o poziție favorabilă dezvoltării economice.

2. Metoda cercetării monografice

Articolul utilizează metoda documentară, analiza istorică și sinteza geografică. Au fost confruntate informații provenite din documentele administrației locale, Recensământul Populației și Locuințelor, lucrări de toponimie și repertorii istorico-arheologice referitoare la județul Maramureș.

Un reper important îl constituie Dicționarul etimologic al localităților din județul Maramureș al lui Dorin Ștef, lucrare care integrează pentru localitățile județului informații privind atestările, evoluția denumirilor, populația și contextul istoric. Ediția a doua, revăzută și adăugită, a apărut în 2023 la Casa Cărții de Știință.

3. Cadrul geografic al comunei Recea

Poziționarea în Depresiunea Baia Mare constituie una dintre caracteristicile definitorii ale comunei. Relieful este predominant jos, cu suprafețe de câmpie și areale ușor deluroase. Altitudinile menționate de administrația locală variază aproximativ între 160 m, în apropierea râului Lăpuș, și 228 m în partea sud-estică a teritoriului.

Vecinătatea municipiului Baia Mare imprimă comunei un caracter periurban din ce în ce mai accentuat. Recea se învecinează cu Baia Mare la nord-est, Tăuții-Măgherăuș la nord-vest, Ardusat la vest, Satulung la sud, iar spre est cu Coltău și Groși.

Poziția geografică a favorizat agricultura tradițională, dar și dezvoltarea rezidențială și industrială contemporană.

4. Repere istorice și primele atestări documentare

Cele cinci sate nu au aceeași vechime documentară. Săsar reprezintă cea mai veche așezare atestată dintre localitățile componente, fiind menționat în anul 1327 sub forma Zazarbanya. Administrația locală leagă denumirea de vechiul Rivulus Saxarum – „Râul Pietrelor”. Forma actuală, Săsar, este consemnată în secolul al XIX-lea.

Mocira este atestată în anul 1405, sub numele Hidegkuth, iar forma Mocira apare documentar în 1851. Tot în 1405 este menționată Bozânta Mică, sub forma Bozincha, denumirea cunoscând numeroase transformări ulterioare.

Lăpușel este atestat în 1760, sub forma Hagymos Lapas, în timp ce satul Recea apare documentar în 1828, sub denumirea Lénardfalu Récz.

Aceste variații toponimice reflectă istoria administrativă și multiculturală a regiunii. Ștef (2023) arată că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teritoriul Recei făcea parte din comitatul Sătmar, în perioada interbelică din județul Satu Mare, plasa Baia Mare, iar după reorganizarea administrativă din 1968 a intrat în actualul județ Maramureș.

5. Populația și evoluția demografică

Transformările demografice recente trebuie interpretate în raport cu apropierea de municipiul Baia Mare. Datele bazate pe Recensământul Populației și Locuințelor din 2021 indică pentru comuna Recea 6.642 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior, fenomen relevant într-un context național caracterizat prin depopularea multor comune rurale.

Creșterea poate fi pusă în legătură, cel puțin parțial, cu suburbanizarea zonei Baia Mare: localitățile apropiate de oraș devin atractive pentru construcția de locuințe și pentru populația care lucrează în centrul urban, dar preferă domiciliul într-un spațiu mai puțin dens.

Prin această evoluție, comuna dobândește progresiv caracteristici specifice zonelor periurbane, fără a-și pierde complet identitatea rurală.

6. Economia locală – de la agricultură la diversificare

Economia tradițională a localităților comunei s-a bazat pe valorificarea terenurilor agricole și pe activități gospodărești specifice spațiului rural din Depresiunea Baia Mare. În ultimele decenii însă, poziția strategică lângă municipiu și accesibilitatea rutieră au favorizat o diversificare economică semnificativă.

Administrația locală semnalează concentrarea unui număr important de agenți economici mai ales în Recea, Mocira și Săsar. Sunt reprezentate sectoare precum producția de autovehicule și componente auto, prelucrarea metalului, industria mobilei, industria alimentară, construcțiile și depozitarea.

Această structură confirmă tranziția de la economia rurală tradițională spre una mixtă, în care agricultura coexistă cu producția industrială, serviciile, transportul și funcția rezidențială.

7. Educație, cultură și identitate locală

Dimensiunea culturală a comunei este construită prin interferența tradițiilor celor cinci sate, instituțiilor religioase și activităților educaționale. Administrația locală include între componentele vieții comunitare unitățile educaționale, proiectele destinate elevilor și manifestările culturale orientate spre păstrarea tradițiilor locale.

Într-o comunitate aflată sub influența accelerată a urbanizării, conservarea identității locale dobândește o semnificație aparte. Toponimia, istoria satelor, arhitectura gospodărească, practicile religioase, memoria comunitară și manifestările tradiționale constituie elemente care permit păstrarea specificului local într-un spațiu supus modernizării.

8. Recea între ruralitate și dezvoltare periurbană

Una dintre caracteristicile contemporane cele mai importante ale comunei este relația cu Baia Mare. Distanța redusă față de municipiu și infrastructura de transport favorizează mobilitatea zilnică a populației, investițiile economice și dezvoltarea construcțiilor.

Această situație generează atât oportunități, cât și provocări. Creșterea rezidențială și economică poate susține bugetul local și modernizarea infrastructurii, dar presupune simultan gestionarea extinderii intravilanului, serviciilor publice, mobilității și protecției mediului.

Recea trebuie înțeleasă, așadar, nu numai ca o comună rurală istorică, ci și ca parte a unei zone funcționale mai ample organizate în jurul municipiului Baia Mare.

9. Discuții

Analiza monografică evidențiază existența a două dimensiuni complementare. Prima este cea istorică: cele cinci sate au origini și evoluții distincte, unele documentate încă din Evul Mediu. Cea de-a doua este contemporană și rezultă din integrarea comunei în dinamica metropolitană a municipiului Baia Mare.

Persistența unor așezări precum Săsar, Mocira și Bozânta Mică de-a lungul mai multor secole demonstrează continuitatea comunităților locale, în timp ce modificările economice și demografice recente indică trecerea către un model periurban.

Monografia comunei Recea trebuie, prin urmare, să surprindă tocmai interacțiunea dintre continuitate și transformare, dintre patrimoniul rural și modernizarea accelerată.

10. Concluzii

Comuna Recea ocupă un loc distinct în geografia umană a județului Maramureș. Alcătuită din Recea, Săsar, Mocira, Lăpușel și Bozânta Mică, aceasta reunește așezări cu istorii documentare diferite, cea mai veche atestare cunoscută datând din anul 1327.

Poziția în Depresiunea Baia Mare, apropierea de municipiul reședință de județ și accesul la principalele căi de comunicație au influențat decisiv dezvoltarea modernă. Economia s-a diversificat, funcția rezidențială s-a amplificat, iar evoluția demografică diferențiază Recea de numeroase alte comune rurale.

Din perspectivă monografică, specificul actual al comunei rezultă din suprapunerea unui fond istoric și cultural vechi peste procese contemporane de suburbanizare, dezvoltare economică și modernizare. Conservarea memoriei celor cinci comunități și integrarea acesteia într-o strategie coerentă de dezvoltare reprezintă una dintre premisele menținerii identității locale în viitor.

Bibliografie

Institutul Național de Statistică. (2023). Recensământul Populației și Locuințelor 2021: Rezultate definitive. Institutul Național de Statistică.

Kacsó, C. (2011). Repertoriul arheologic al județului Maramureș (Vol. 1–2, seria Bibliotheca Marmatia). Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Primăria Comunei Recea. (f.a.). Comuna Recea: Istoric. Primăria Comunei Recea.

Primăria Comunei Recea. (f.a.). Economie și dezvoltare locală. Primăria Comunei Recea.

Primăria Comunei Recea. (f.a.). Educație și cultură. Primăria Comunei Recea.

Ștef, D. (2023). Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș (Ed. a 2-a, rev. și adăug.). Casa Cărții de Știință.

Recomandări esențiale pentru o lucrare științifică de nota 10

Redactarea unei lucrări de licență, a unei disertații, a unei lucrări de grad sau a unei teze de doctorat presupune mult mai mult decât scrierea unui număr de pagini. Totul începe cu o documentare bibliografică serioasă, cu surse relevante și actuale, continuă cu alegerea unei structuri corecte și cu respectarea cerințelor din ghidul de redactare și se finalizează prin cercetare, analiză, interpretare și verificare.

Nu lăsați citarea, bibliografia sau regulile de tehnoredactare pentru ultimele zile. Verificați de la început cerințele instituției și discutați periodic cu profesorul coordonator. Observațiile primite pe parcurs pot schimba structura, metodologia sau chiar direcția cercetării, iar corectarea din timp este întotdeauna mai simplă decât refacerea lucrării înainte de predare.

O atenție deosebită trebuie acordată cercetării proprii. Metodologia și instrumentele utilizate trebuie să fie potrivite temei și discutate cu profesorul coordonator, iar rezultatele nu trebuie doar prezentate, ci analizate și raportate la literatura de specialitate.

Începeți din timp. O lucrare bună are nevoie de documentare, redactare, feedback, corectură și verificarea respectării normelor de etică academică.

Iar dacă nu știți de unde să începeți, ce surse să folosiți, cum să vă organizați cercetarea sau cum să transformați indicațiile profesorului într-o structură coerentă, documentare.eu vă poate ajuta să parcurgeți aceste etape organizat, de la alegerea direcției de lucru până la forma finală a proiectului.